La sărbătoarea Învierii Domnului creştinii mănâncă miel şi pască, care este un ritual moştenit din tradiţia ebraică. Pentru evrei era mielul pascal, dar şi un preparat alimentar tradiţional, făcut din aluat nedospit, copt în foi subţiri, pe care îl mănâncă evreii în timpul Paştilor în loc de pâine.
Pentru creştini pasca are o nouă semnificaţie, fiind anafura sau pâinea care este adusă de credincioşi la biserică, este tăiată bucăţele, este stropită cu vin, cu agheasmă şi căreia i se citeşte o rugăciune specială de sfinţire. Este pregătită în noaptea sau în ajunul Învierii de către preot şi o împarte credincioşilor în zilele de Paşti. Din punct de vedere simbolic, frângerea reprezintă frângere trupului lui Hristos iar vărsarea vinului înseamnă curgerea sângelui Său pentru noi şi pentru a noastră mântuire. Consumarea bucăţelelor de pască, de fiecare creștin reprezintă din punct de vedere simbolic, părtăşia noastră la binecuvântarea Învierii lui Hristos, care ne aduce aminte de mana prin care Dumnezeu a hrănit poporul în pustie.
De asemenea, Pască mai este numit cozonacul tradiţional făcut din aluat dospit, care este umplut cu brânză de vaci, stafide şi alte arome care se mănâncă de obicei la Paşti de către creştinii ortodocşi.
De Paşte, oul este roşu pentru că viaţa este şi jertfă. Omul jertfeşte viaţa pentru Hristos, aşa cum Hristos s-a jertfit pentru noi. Roşul vine de la culoarea sângelui lui Hristos, care curge pe cruce pentru noi. Atunci Hristos a zis: «Îmi dau sângele pentru viaţa lumii». Mielul nu este doar un obicei culinar Mielul de Paşti, ci îşi are originile în Vechiul Testament şi îl simbolizează pe Hristos. Mielul era prefigurat în Vechiul Testament şi era mâncat de evreii. „Sărbătoarea pascală era instituită în cinstea ieşirii poporului evreu din Egipt.
[nggallery id=10]