Mărţişorul este o sărbătoare tradiţională care marchează începutul primăverii şi corespunde zilei de 1 Martie, fiind una dintre sărbătorile populare româneşti autentice. Ea se celebrează în Moldova; Bulgaria, Macedonia, Grecia, dar mai ales în România. Cuvântul „mărţişor” este diminutivul cuvântului Martie, care în limba greacă înseamnă (Μάρτης – Martis). În această zi se oferă mici cadouri fetelor, mamelor sau surorilor. Aceste cadouri pot fi simboluri de animale, flori, inimioare; darurile fiind legate cu un şnur de culoare albă şi roşie, care din punct de vedere simbolic exprimă dragostea şi nobleţea. Ele se înmânează celor iubiţi şi stimaţi ca un semn de respect şi dragoste la 1 Martie, odată cu sosirea primăverii.
Originea sărbătorii Martişorului nu este forte bine cunoscută. Se ştie că era sărbătoare de origine daco-tracă, anterioară romanizării poporului român. Pe vremea dacilor, celor apropiaţi, se înmânau amulete, despre care strămoşii noştri credeau că aduc frumuseţe şi fertilitate. Simbolurile respective erau confecţionate încă din timpul iernii şi se purtau doar după 1 Martie. Amuletele erau la vremea aceea pietre albe sau roşii înşirate pe o aţă, iar cei ce aveau o situaţie materială mai bună puteau oferi celor apropiaţi monede din aur sau din argint. Aceste daruri erau dăruite celor apropiaţi, pentru a fi sănătoşi la început de an şi pentru a avea un an mai bun, fiind purtate până când copacii începeau să înflorească, apoi erau atârnate de crengile lor.
Pr. Pompiliu Nacu