Icoanele joacă un rol important în Biserica Ortodoxă, în Bisericile Orientale și au un rol teologic relevant în Biserica Catolică. Pentru a înțelege ce reprezintă icoana pentru creștinii ortodocși, este suficient să intrăm într-o biserică de rit bizantin, unde putem vedea credincioșii făcând metanii, semnul sfintei crucii și sărutând icoanele lui Hristos, ale Maicii Domnului și ale Tuturor Sfinților. Din biserici, icoanele au intrat și în case: astfel, fiecare familie are propriul mic iconostas, unde pe peretele estic sunt așezate icoane în fața cărora arde o candelă. În fața acestora se spun rugăciuni dimineața și seara sau în alte împrejurări familiale. Icoana este o propovăduire a Bibliei, o povestire a sfinților și a Bisericii fără cuvinte, ele sunt făcute din lemn, vopsele, aur sau argint, însă Dumnezeu nu poate fi același cu materialul icoanei care o reprezintă. În casele credincioșilor, icoana este așezată sus, în partea de răsărit, în punctul dominant al încăperii; ghidând privirea spre Dumnezeu. Icoanele sunt o parte necesară a credinței ortodocșilor care le venerează, sunt o evlavie care trece de la icoană la persoana reprezentată în ea, dar nu este vorba de adorare, ci de venerare, pentru că adorarea se cuvine numai lui Dumnezeu. Prima Duminică din Postul Mare se mai numește Duminica Ortodoxiei, fiind triumful Bisericii asupra tuturor ereticilor. Triumful icoanelor va da un impuls important venerării imaginilor sfinte. În această zi de sărbătoare în Parohia din Monza a avut loc pelerinajul cu sfintele icoane și cu sfintele moaște, la care au participat consilierii, credincioșii și copiii din parohie, apoi a urmat slujba specială dedicată acestei zile.
Pr. Pompiliu Nacu